Există două feluri de colici:

• colici de origine neurologică, manifestate prin plânsul neconsolabil al bebelușului, ce apar de obicei seara, în jurul aceleiași ore, pot dura de la câteva minute la o oră sau mai mult. Copilul plânge și nimic nu reușește să îl liniștească: refuză să sugă, plânge chiar și în brațele mamei, cântatul, legănatul și alte metode ce funcționează uneori nu au niciun efect în această situație. Copilului nu îi este foame, este schimbat, nu îi este somn, cald sau frig, nu identificăm nicio cauză pentru plânsul lui. Tot ce putem face este să îi fim alături, să îl ținem în brațe, să îi vorbim blând. Episodul va trece, iar spre 3-4 luni aceste manifestări vor dispărea în totalitate.
• colici de origine digestivă, manifestate prin plânsul bebelușului, agitație, aducerea genunchilor la piept, flatulența (emisia de gaze), ce apar oricând în cursul zilei (mai rar noaptea), și se liniștesc după eliminarea gazelor sau a unui scaun.

Cele mai frecvente colici sunt cele digestive, așadar despre ele vom discuta în amănunt.

Cauzele apariției acestora pot fi diverse:

• imaturitatea sistemului digestiv în primele luni de viată, chiar la un nou-născut la termen
• înghițirea de aer în timpul suptului (mai rar la suptul la sân, mai frecvent la suptul din biberon), când bebelușul suge cu pofta, grăbit
• lipsa eructarii
• supturi scurte și dese, prin care bebelușul primește doar laptele de început, bogat în lactoză; această lactoză trebuie să fie digerată în stomac sub acțiunea unei enzime numite lactaza; dacă lactaza este epuizată prin existența unei cantități prea mari de lactoză, aceasta va fermenta ducând la apariția meteorismului abdominal (gaze în intestin), ce poate fi deranjant pentru sugar
• alterarea florei intestinale (după administrarea unui singur biberon de lapte praf este nevoie de două săptămâni de alăptare exclusivă pentru refacerea florei)

În cazul oricăror dintre acestor colici, metodele mecanice pot ajuta la eliminarea gazelor: contactul piele-pe-piele dintre mamă și sugar, poziționarea sugarului cu burtica pe burta mamei (prin căldură și presiune pe abdomen se eleimina din gaze), masajul burticii în sensul acelor de ceasornic, începând din fosa iliacă dreaptă, ascendent pe colon, apoi transversal sub coaste, apoi descendent spre fosa iliacă stângă, gimnastică cu aducerea genunchilor la piept, compresia abdomenului blândă dar profundă.

Dacă bebelușul suge agitat, sau este foarte înfometat și suge cu poftă, dacă plânge în timpul suptului, atunci înghite aer. Suptul la biberon predispune la înghițirea de aer, de aceea se recomandă alăptarea exclusivă sau folosirea unor tetine cu orificiul cat mai mic. Aerul ajunge în stomac și poate cauza disconfort abdominal. Pentru a elimina această cauză este nevoie de ajutarea bebelului să eructeze. Bulele de aer aderă de pereții stomacului ca bulele de gaz dintr-un suc acidulat de pereții sticlei. Simpla ridicare a bebelușului la verticală poate ajuta la eliminarea aerului, sau uneori este nevoie de măsuri mai drastice: poziționarea bebelușului cu brațele peste umărul adultului, cu spatele și burtica lipite de pieptul acestuia (dacă sugarul este ghemuit, nu are efect). Se aplică lovituri ușoare cu toată palma pe spatele sugarului până acesta eructeaza. În primele zile poate dura până la 20 de minute, apoi timpul se va reduce treptat.

De cele mai multe ori sugarul adoarme la sân, apărând dilema: îl ajut să eructeze cu riscul de a-l trezi sau îl las să doarmă? Răspunsul este simplu: depinde de copil. Dacă pe cel mic îl deranjează gazele din burtică, îl voi ajuta. Îl pot pune să eructeze după ce a terminat de mâncat cu poftă, când suptul a devenit mai liniștit. Nu există riscul să se supere că îi întrerupem suptul pentru că e deja sătul. Iar apoi îl putem pune din nou la sân pentru a-l lasă să adoarmă în cel mai frumos mod posibil. Dacă nu îl deranjează gazele, îl pot lasă să doarmă. Uneori, eliminarea aerului poate duce la apariția sughițului. Cel mai simplu mod de a-l calma este la sân.

Colicile prin deficit de lactaza pot fi ameliorate asigurându-ne că sugarul a supt și laptele gras, de sfârșit. El trebuie lăsat să golească un sân, si să-l elibereze singur, înainte de a fi mutat la cel de-al doilea. Laptele de sfârșit este mai sărac în lactoză dar bogat în lipide, ceea ce îl face mai greu digerabil. Astfel, laptele avansează mai lent din stomac spre intestin, lăsând timp lactozei să fie digerată complet și nu va mai fermenta. În cazul unei producții exagerate de lapte, sau a unui deficit de lactază, se poate administra un medicament împotriva colicilor pe baza de lactază, care grăbește digestia laptelui. Este necesară recomandarea medicului sau a consultantului în lactație.

Există diferite grade de intoleranță la laptele praf, manifestate prin apariția colicilor. Un singur biberon de lapte praf poate duce la apariția gazelor prin crearea unui dezechilibru în flora intestinală. Așadar, alimentația mixtă a bebelușului, atât cu lapte de mama cat și cu formula, este de evitat. Flora normală se va reface prin punerea copilului la sân, pielea mamei fiind sursa cea mai sigură de bacili necesari sugarului. Dezechilibre ale florei pot apărea și în cadrul unor infecții digestive cu germeni sau bacterii (enterocolite), în timpul administrării unor medicamente, mai ales a antibioticelor pe cale orală. Refacerea florei poate fi grăbită prin administrarea de diverși bacili sub forma de picături sau pulbere pentru soluție.

Dacă sunt eliminate toate aceste cauze de colici, dar manifestările continuă, trebuie să fim atenți la alimentația mamei. De obicei, sugarul este obișnuit cu alimentația mamei încă din timpul sarcinii. Totuși există situații când anumite alimente din dieta mamei pot cauza colicile. Orice aliment ce determină meteorism abdominal mamei poate fi implicat. Se va evita acel aliment o perioadă de câteva zile, apoi se va reintroduce lent. Dacă disconfortul bebelușului reapare, vom elimina complet acel aliment din dieta mamei. Pot exista alimente bine tolerate de mama, dar nu și de sugar. Dieta mamei trebuie urmărită, și identificat alimentul cu pricina. Alimentele consumate de mamă la o anumită masă ajung în lapte în aproximativ două ore, așadar o masă a bebelușului în acest interval poate duce la colici.

Alimentele cel mai frecvent incriminate sunt: excitanții alimentari (cacao, cafea, cola), citricele în cantități mari, unele legume sau fructe crude, lactatele în exces (în caz de alergie la proteina laptelui de vacă). Nu promovez o dietă restrictivă a mamei decât în situații de intolerantă la copil, în rest mama ar trebui să consume toate tipurile de alimente sănătoase, în cantități echilibrate. Deoarece aceste intoleranțe apar rar, sugerez mamelor să mănânce echilibrat, și abia în caz de colici neexplicate prin alte cauze, să își verifice dieta. Nu consider că este necesară o dieta restrictivă încă de la început, preventiv, și de aceea răspunsul meu la întrebările mamelor: “Ce am voie să mănânc?” este “Orice”.