Colostrul este laptele secretat de femeia gravidă din timpul sarcinii (aproximativ săptămânile 12-16), până la 2-3 zile după naştere.

Este gălbui, dens, în cantitate mică dar suficient pentru satisfacerea nevoilor noului-născut, şi mai ales, foarte important pentru micuţ prin conţinutul crescut de proteine şi anticorpi.

Dacă femeia gravidă în ultimul trimestru observă mici pete gălbui în interiorul sutienului, este vorba de colostru şi nici o măsură nu trebuie luată.

Cât mai curând după naştere, ideal în primele două ore, bebeluşul trebuie pus la sân. Chiar dacă “venirea laptelui” nu a avut loc, colostrul este tot ceea ce are nevoie. Stomacul noului-născut are în prima zi de viaţa o capacitate de 5ml, aceasta crescând treptat, odată cu creşterea cantităţii de lapte a mamei. Bebeluşul poate suge frecvent, sau poate face pauze mari, poate sta ataşat la sân câteva minute sau, mai rar, de ordinul orelor. Aceste decizii îi aparţin, nu ar trebui ca mama să intervină pentru a forţă bebeluşul să sugă sau a-l desprinde de la sân. Singurul lucru pe care trebuie să îl facă mama este să nu lase un interval mai mare de 4 ore între supturi în primele zile după naştere, în timpul scăderii fiziologice în greutate, şi până la revenirea la greutatea de la naştere (aproximativ două săptămâni). Dacă bebeluşul doarme şi cele 4 ore se apropie, mama îl poate luă în braţe, îl aduce la sân, îl stimulează blând pentru ca acesta să se ataşeze. Vorbitul, dezvelitul, mângâiatul sunt metode bune pentru a-i trezi interesul pentru supt.

O concepţie greşită este aceea că dacă “laptele nu a venit”, atunci bebeluşul trebuie să primească glucoză sau supliment de lapte praf. Unui sugar normal îi este cel mai potrivit colostrul mamei sale, neavand nevoie de alte alimente sau lichide.